Persoanei careia ii este dedicat acest mesaj, mai mult ca sigur nu il va citi.. mi s-a spus clar sa nu ii mai scriu, sa nu o mai sun. Persoana careia i-am promis ca nu o sa o dezamagesc, careia i-am spus ca voi fi mereu aici pentru ea, ca ii voi fi alaturi la orice, ca o voi asculta, o voi indruma...
Sentimentul de tristete care e prezent in acest moment in inima mea e de nedescris. E oribil. Insuportabil. Nu credeam ca o sa ajung sa ma schimb.. asa cum a zis ea. Mi-a dovedit prin cateva cuvinte cat de mult ma pot insela. Normal ca mi-a dovedit. Intodeauna mi-a aratat ce e bine, ce e rau. Intodeauna m-a ajutat sa stiu, sa aflu, sa invat.. sa descopar ce e important in viata.
Sentimentul de vinovatie care ma copleseste acum e.. ingrozitor. Cum se poate schimba o persoana? Cum? Usor! Cat de repede? Foarte!..
"Eu sa ma schimb?"
Ma intrebai asta si incepeam sa rad. Radeam cu pofta.. nestiind ca ma mint singura. Eu nu aveam sa stiu cat de abrupta va fi schimbarea mea. Nu avea sa fie o diferenta mare dar totusi ea era acolo.. diferenta care mi-a luat "persoana" de langa mine.
Of! E oribil! Cate adjective pot descrie aceasta stare? Probabil sunt multe, clar! Dar nu imi vin acum in cap! Niciunul! Dar daca chiar nu vei citi.. eu tot voi scrie. Voi scrie ca sa pot avea impresia ca ii spun cuiva. Cum nu esti tu aici sa ma asculti.. voi lasa sa ma "citeasca" altii.. care nu vor intelege.
Cum sa te pierd? De ce sa te pierd? Cum sa ma lasi? De ce sa ma lasi? Intrebari a caror vesnice raspunsuri vor avea cuvantul "eu" in ele... EU am fost... EU SUNT de vine. M-am schimbat! Am facut-o! Nu am vrut, dar s-a intamplat.. Schimbarea a venit cu un val de inconstienta. Am trecut pe langa niste lucruri fara sa le vad, fara sa le aud, fara sa le simt. Am trecut pe langa ele. Am trecut! Dar asta nu inseamna ca nu ma voi intoarce la ele. O sa merg, in schimbarea mea, inainte... dar o sa ma intorc. Ma intorc, asteptand ca acele lucruri sa nu mai vrea sa fie vazute, auzite, simtite de mine. Nu le invinovatesc. Nu astept sa fiu iertata. O rog doar sa ma inteleaga. Si sunt sigura ca o face. Mereu a fost capabila sa ma inteleaga.. a fost printre singurii care m-au inteles. Si ii sunt recunoscatore. Foarte.
O rog.. o rog din inima.. pe aceasta sora a mea... sa imi faca un ultim favor. Sa ma inteleaga, asa cum a facut intodeauna. Sa imi ierte schimbarea. Nu pe mine.. ca nu eram eu cand m-am schimbat. Sa imi ierte schimbarea...
Acum realizez ce e important.. ce am facut.. ce devenisem. Chiar daca am devenit acea "nu" eu doar pentru o vreme.. a fost suficient cat sa imi pierd prietena. O fractiune de secunda si "pac"! Te trezesti si ai noroc daca ai acel BUN SIMT de a realiza ca ai gresit! Sa reausesti sa depasesti momentul si sa redevii "tu", e mai greu. Posibil, dar totusi, mai greu. Dar am realizat! AM GRESIT! Fira-r a naibii de greseala!!.. Imi pare rau.
Dar.. acel minunat "dar"! Multumesc lui Dumnezeu ca pot sa zic 'DAR"! Dar, am realizat! Tu m-ai ajutat, normal. Ma intorc, sa stii. Ma intorc, redevin eu. Incerc, dar stiu ca nu voi da gres de data asta. Nu vreau sa dau gres! Nu vreau sa ma pierd! Nu vrea sa pleci! Nu vreau sa nu ma vezi, sa nu ma auzi, sa nu ma stii alaturi de tine!! Ca un copilas disperat, nu vreau sa te pierd! Ma agit, plang, strig dupa tine ca un copil rasfatat. Pentru ca tin la tine, ma intorc la tine... si desi nu imi vei mai zambi cand trec pe langa tine, eu o sa zambesc.. pentru ca amintirile raman. Frumoase amintiri.. acelea raman.
Draga.. sora.. te-am pierdut? De tot? Chiar pleci? .. Eu voi ramane aici.. sper ca ma vei mai vizita din cand in cand.. O sa iti zambesc calduros.. sincer.
Of.. surioara mea.. regret schimbarea care a dus la aceasta .. tragedie. Dar fac o promisiune.. pentru tine, pentru toti.. pentru mine.. o sa fiu eu din nou! Pentru ca aceste sentimente oribile care ma sfasie pe dinauntru, imi spun ca trebuie sa fiu "eu" din nou. Dar o sa fiu. O sa fiu, pentru ca asta e cel mai important lucru pe care pot sa il fac acum. Ma intorc! Si iti promit, ca de fiecare data cand mai pasesc in acea oribila prapastie a schimbarii, o sa gasesc in mine, puterea de a ma intoarce mereu. Poate.. cine stie? Nu o sa mai cad.. pentru ca aceasta greseala mi-a deschis ochii acum.
Pentru tine, draga I..
Indurerata, S..
No comments:
Post a Comment